O strangere uscata,calda de mana, aburita de insusi zeul ger al iernii care refuza sa plece.Un sarut absent pe frunte,ca o stampila fara culoare.Senzatia bizara a acelui ceva ce mi-e ascuns,pe care-l pipai in intuneric si cu care ma masor oarba,simtindu-i doar rasuflarea rece pe spinare,ritmica si gafaita,precum ca e tot mai aproape.
Sa fie iarna si-ntre noi?Sa-tie fie deja ochii pierduti si goi?
Ceasul ticaie nemilos,ca un greiere supraponderal,norocos sa-si fi gasit adapost in vreo casa.
Timpul,acest gurmand al celulelor,acest anotimp al disparitiilor si aparitiilor.Oh,timpul.
Timp bun!
sâmbătă, 19 februarie 2011
vineri, 11 februarie 2011
12 fara 5 ore si 10 minute
Starea de liniste.Ca un ceai baut in intuneric,pe la 12 noaptea,cand esti numai in pijamale,sau fara ,si stai pe scaun cu ochii pe fereastra,vizualizand nimicul.
Cand fiecare lucru din jurul tau prinde viata,ca o versiune second-hand/de Romania a lui Alice in tara minunilor,cearsafurile incep sa mormaie parca suparate de faptul ca dormi in ele,frigiderul schelalaie de gol ce e,parchetul zambeste alunecos,parca asteptand sa cazi si sifonierul rasufla greu,gata sa explodeze de la atata inghitit haine.
Cand papucii o iau la picior,fara sa aiba picioare,cand wc-ul ragaie ca dupa o masa copioasa,cand luna isi deschide lumina asemeni unei femei cracii,gata de inseminare in vitro.
Cand fumezi sau tanjesti dupa tigarea pe care obisnuiai sa o fumezi,si mintal scoti bricheta din buzunar,imaginara tigara din buzunarul generos al pijamalei si satisfacut,iti aprinzi otrava,simtind fumul inexistent penetrandu-ti plamanii parca virgini dupa inexplicabil de lunga calatorie fara de tovarasul viermanos numit tutun.
Cand sufletul tau e intr-o gara cu infinit de multe destinatii si umbla chior,rupt in cur si far de bani,cantand la vioara in ploaie.
Cand n-are cine sa-ti spuna noapte buna si te consolezi imaginandu-ti ca stelele,vreun copac,sau te miri ce intruchipare a vietii evident negraitoare iti sopteste cuvintele de care ai nevoie pentru a putea cadea in somn,cum ai cadea in viata.
Noapte buna!
Cand fiecare lucru din jurul tau prinde viata,ca o versiune second-hand/de Romania a lui Alice in tara minunilor,cearsafurile incep sa mormaie parca suparate de faptul ca dormi in ele,frigiderul schelalaie de gol ce e,parchetul zambeste alunecos,parca asteptand sa cazi si sifonierul rasufla greu,gata sa explodeze de la atata inghitit haine.
Cand papucii o iau la picior,fara sa aiba picioare,cand wc-ul ragaie ca dupa o masa copioasa,cand luna isi deschide lumina asemeni unei femei cracii,gata de inseminare in vitro.
Cand fumezi sau tanjesti dupa tigarea pe care obisnuiai sa o fumezi,si mintal scoti bricheta din buzunar,imaginara tigara din buzunarul generos al pijamalei si satisfacut,iti aprinzi otrava,simtind fumul inexistent penetrandu-ti plamanii parca virgini dupa inexplicabil de lunga calatorie fara de tovarasul viermanos numit tutun.
Cand sufletul tau e intr-o gara cu infinit de multe destinatii si umbla chior,rupt in cur si far de bani,cantand la vioara in ploaie.
Cand n-are cine sa-ti spuna noapte buna si te consolezi imaginandu-ti ca stelele,vreun copac,sau te miri ce intruchipare a vietii evident negraitoare iti sopteste cuvintele de care ai nevoie pentru a putea cadea in somn,cum ai cadea in viata.
Noapte buna!
marți, 8 februarie 2011
Cugetari de ora 18
Zambet crud de fevruarie.Zambet strepezit,cu strazi ciobite si gropi multicolor apoase.
Cu simturile ascutite,poti simti izul de muguri ascunsi inca in implantarea vreunor crengi elastic emotionate.
Primavara cu ochi adormiti,abia treziti din somn,cu betivi dansanti in mersul lor spre casa sau spre carciuma,cu aburi de tigara pe sub musteti.
Ca un snop de ghiocei intr-un pahar imbacsit,primavara rasare de dupa coltul sufletului fiecaruia din noi,mergand de-a busilea pe cararuile de clabuci de vata rasariti pe cer.
Ca un copil mirosind a lapte si a soare sau ca un accident temporal aiurit,totul se ceruieste sub lumina.
Pana si blocurile s-au barbierit de spuma iernii.Si ar mai fi si copacii,goi si nerusinati,facand semne obscene din crengi.Poate si negustorii de mere,de pere,de zambile si de timp,imbibati de tutun si voie buna ca un tampon demachiant cazut in wc.
Nu se stie insa,de va ramane si de va fi.Asa ca,fara sa fie intreaga,primavara umbla cu jumatate de chip,jumatate de zambet,jumatate de soare.
Semiprimavara placuta!
Cu simturile ascutite,poti simti izul de muguri ascunsi inca in implantarea vreunor crengi elastic emotionate.
Primavara cu ochi adormiti,abia treziti din somn,cu betivi dansanti in mersul lor spre casa sau spre carciuma,cu aburi de tigara pe sub musteti.
Ca un snop de ghiocei intr-un pahar imbacsit,primavara rasare de dupa coltul sufletului fiecaruia din noi,mergand de-a busilea pe cararuile de clabuci de vata rasariti pe cer.
Ca un copil mirosind a lapte si a soare sau ca un accident temporal aiurit,totul se ceruieste sub lumina.
Pana si blocurile s-au barbierit de spuma iernii.Si ar mai fi si copacii,goi si nerusinati,facand semne obscene din crengi.Poate si negustorii de mere,de pere,de zambile si de timp,imbibati de tutun si voie buna ca un tampon demachiant cazut in wc.
Nu se stie insa,de va ramane si de va fi.Asa ca,fara sa fie intreaga,primavara umbla cu jumatate de chip,jumatate de zambet,jumatate de soare.
Semiprimavara placuta!
luni, 7 februarie 2011
Ganduri de ceasul 23
Cum se poate descrie starea de gol?De plutire in deriva?Obisnuiam sa o aseman caderii unei monede in gol al carei sunet intarzie sa apara.Dar constat ca e mult mai mult de atat.Golul capata substanta hranindu-se cu deziluzii,regrete ori nostalgii si ameninta sa inghita fiinta cufundata in sine asemeni unui copil gras infulecand un dublu cheesburger de la Mc.
Starea de gol este asociata deseori starii de singuratate.Se poate spune ca reprezinta insasi progenitura infama a acesteia,nascuta cu-n cutit in mana si unul in loc de suflet.2 cutite,2 boli,una benefica,alta malefica.
N-am mai stat de mult de vorba cu mine insami "cum as vorbi cu-n frate".
Evitarea propriei persoane e asemenea caderii din Rai,inlocuind spatiul suprem in context insa cu sinele.Caderea din sine.
Daca toate sunt cum ar trebui sa fie,cum de totul pare nelalocul lui?Ca o vaza revarsanda de lalele in decembrie.Nepotrivit si implicit ieftin,ieftin si implicit de prost-gust,de prost-gust si implicit vulgar.
Drumul de caramizi galbene intarzie sa apara,si nici indicatoare nu apar.Sau poate ochii mei au refuzat sa vada,refuzandu-i ochiului dintai cunoasterea.Ca un dublu cheesburger de la Mc indesat cu lalele.
Pofta buna.
Starea de gol este asociata deseori starii de singuratate.Se poate spune ca reprezinta insasi progenitura infama a acesteia,nascuta cu-n cutit in mana si unul in loc de suflet.2 cutite,2 boli,una benefica,alta malefica.
N-am mai stat de mult de vorba cu mine insami "cum as vorbi cu-n frate".
Evitarea propriei persoane e asemenea caderii din Rai,inlocuind spatiul suprem in context insa cu sinele.Caderea din sine.
Daca toate sunt cum ar trebui sa fie,cum de totul pare nelalocul lui?Ca o vaza revarsanda de lalele in decembrie.Nepotrivit si implicit ieftin,ieftin si implicit de prost-gust,de prost-gust si implicit vulgar.
Drumul de caramizi galbene intarzie sa apara,si nici indicatoare nu apar.Sau poate ochii mei au refuzat sa vada,refuzandu-i ochiului dintai cunoasterea.Ca un dublu cheesburger de la Mc indesat cu lalele.
Pofta buna.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)